2...

Azi e una din acele zile cand doar as sta la nesfarsit, pierduta printre rafturile bibliotecii nestiind exact ce sa aleg. Sau e una din zilele cand as reciti scrisori. Nu i-am zis cat de dor imi e de el si imi vin in minte ganduri ce se ratacesc intre o noua gura din cana cu ciocolata calda si click-ul unei brichete ce ar trebui sa aprinda o tigara, dar le-am dat uitarii de mult. Urasc zilele cand e prea liniste si cred ca nici asta nu i-am spus, desi stiu ca si el le uraste. Azi mi-ar fi placut sa pun scrisori la posta, dar nu mai am cui sa scriu. Apoi mi-ar fi placut sa fiu singura pe plaja, sa imi sun toti amicii de la un telefon public, sa imprastii verdeata peste platoul cu legume gratinate, sa imi cumpar eclere. Si totusi nu am facut nimic din toate astea. Am ales sa alerg intre raftul cu rochii si cel cu carti ce trebuie recitite. Si s-a facut noapte si singurul drum disponibil este cel spre pat. Astept... poate maine va fi o noua zi.