n-am fost chemata, insa curioasa am cautat sa aflu... am vrut sa aflu daca lacrimile mai au acelasi gust...de unde veneam eu?din lumea aceea tacuta si pustie unde sufletul era mereu singura moda...niciodata demodata, niciodata discutata...doar o parada de suflete ...ce am vrut sa descopar cand am pasit discret pe aleea intunecata din cealalta lume? habar nu am ...insa nu m-am gandit nicicum ca pasind alene voi descoperi si pe altcineva... era tarziu (pentru mine deja mult prea tarziu, dar cine sa inteleaga ) si totusi la capatul celalalt al aleii era si el... celalalt suflet...m-a chemat la el, cu bataia aceea de fluture a genelor ce adumbreau ochii umeziti si zambitori si atat de binevoitori... ma simteam ridicol si tremuram... de teama?... habar nu am...poate doar de teama de a nu fi descoperit un alt suflet ratacit intr-o alta lume... si totusi am gasit putere sa cred, sa sper, sa visez si plin de speranta sufletul meu s-a indreptat spre intalnirea cu el...celalalt suflet... ce am gasit?...nimic... doar o lista, o lista a unui suflet sters din viata si din ganduri... o lista cu nume ce insemnau putere, speranta, vis si dorinta... am intins mana.... nimic... doar intuneric ...am pierdut drumul inapoi...ma voi ghemui si voi ramane vesnic acelasi suflet ratacit, sters din viata si din ganduri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu