e o dimineata placuta...cineva mi-a pus un vals ce ma face sa plutesc...in gand fireste mereu m-au atras povestile cu printzi, printzese si rochii lungi cu crinolina...dar asta viseaza orice fetitza nu?...epoca asta in care m-am nascut nu mi se potriveste...hotarat!...imi amintesc cand am pasit prima oara in Viena mi se parea ca pasesc pe un taram de vis...poate e locul care mi-a ramas cel mai adanc sapat in suflet...intamplare sau nu?...nu am de unde sa stiu...de fapt, nimic nu ni se intampla fara un scop ...toti avem un loc al nostru unde am reveni mereu si mereu, unde ne regasim si unde ne simtim "acasa"...Viena e locul meu preferat ...ma face sa visez...e atat de placut sa mergi pe strada printre oamenii grabiti ai zilelor noastre si totusi sa vezi calestile cu cai trecand incolo si incoace, grabite, sa simti istoria prin toti porii, sa te visezi cenusareasa si sa astepti printul sa te duca in sala de bal...nu stiu daca ati vizitat Schombrum...nu as putea niciodata sa redau in cuvinte cum ma simt eu...mereu m-a fascinat...parca esti intr-o alta lume...te transformi pur si simplu in personaj de basm...salile imense, portrete mari cu imparati si imparatese, abundenta de culoare si lumina, candelabre grandioase,portelanuri fine, podelele de lemn perfect lustruite...mda...mie mi se pare ca aici s-a atins perfectiunea...totul e eleganta si rafinament...petreci ore intregi, visezi, te transbordezi intr-o lume pe care doar poti sa ti-o imaginezi si totusi nu iti dai seama cand timpul zboara...ai vrea sa nu se termine niciodata...pentru mine cel putin e locul in care visez cu ochii deschisi...de cate ori am iesit imi era greu sa revin la realitate...mi se pare crud, trist si incorect...de asta si imi place mereu sa revin...doar ca nu am ocazia sa o fac atat de des...dar amintirile sunt atat de profunde incat imi ajung pana cand mi se va intampla din nou...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu