...

E posibil sa nu mai existe gheise decat in cartile despre moravurile
evului mediu japonez. Dar eu am vazut una si ii dedic aceste randuri
chiar daca nu le va citi vreodata. Vreau sa fie nemuritoare pentru ce a
daruit ea intr-o zi, unui necunoscut, pentru ca orice rand scris despre
iubire acolo urca. Ce framantare de o ora. O ora si o poveste de
dragoste care sa se infiripe, sa creasca, sa zboare, sa sufere si sa
moara. Acesta a fost timpul in care eu am vrut.
O bucata din gandul meu va ramane in sunetele unui lift de hotel de pe
planeta Pamant. De acolo scriu acum, din spatiul ultim al stelelor, de
unde am privit, infasurat ca intr-o plasa de paianjen, ochii frumoasei
gheise.

(Cornel Marginean)....chiar citisem ieri fragmentul asta si acum ca am vazut poza la asta m-a dus gandul