Pentru General

Cine va citi nu va intelege despre ce vorbesc. Dar e de ajuns sa stim doar noi doi... si Generalul. Acum un an ziua asta era altfel. Exista inca speranta, exista inca o punte ce credeam ca va fi depasita. Imi amintesc ca te intrebasem ce surpriza ii pregatisei Generalului si mi-ai raspuns simplu...nimic. Eram atat de inversunata pe tine, dar asta ti-o spun abia acum. Pentru restul cititorilor voi spune ca eu nu l-am cunoscut personal pe General, dar l-am iubit si ii simt lipsa. E simplu... exista oameni despre care este de ajuns doar sa afli, sa ti se povesteasca, sa ii descoperi vazuti prin ochii celor apropiati lor ca sa fie de ajuns sa ii respecti, sa te incerce un sentiment de legatura acunsa dar foarte stransa. La fel s-a intamplat si cu Generalul. Cum spuneam, nu l-am cunoscut personal, dar il respectam pentru ca era un om puternic, asa cum mi-ar place si mie sa fiu, un om care si-a iubit radacinile si si-a respectat traditiile si familia. Un anonim pentru multi dar un model pentru cei care l-au iubit si pe care i-a iubit. Un om care si-a respectat principiile si nu s-a dezis de ele, un om cu verticalitate, cu tinuta morala, un om care a luptat pana la capat si a privit viitorul incert cu zambetul pe buze, glumind si infruntand realitatea. Un om care si-a purtat credinta in suflet si s-a ghidat dupa invataturile ei. As putea continua si as mai avea multe de scris, toate stiute de la tine, dar imi este atat de greu pentru ca citind ii vei simti si mai acut lipsa. Azi as fi vrut sa te intreb din nou ce surpriza i-ai pregatit Generalului. Dar nu o sa o fac pentru ca stiu raspunsul. Va fi rece si trist si exact acelasi ca si anul trecut... nimic. Singura diferenta este ca anul trecut exista speranta, anul acesta nu mai exista decat amintirile si speranta ca de acolo de unde este te vegheaza.
Si de fapt am incercat sa spun doar ca gandul meu este la dansul, ca mi-ar fi placut sa scriu "La multi ani!", Generale.