vineri, 27 august 2010

Something

Se afla litere si farduri
Si niste munti sunt intre noi
Dosare-nchise, triste garduri
Si nici n-o sa mai vina apoi.
In pragul iernii absolute
Saruta-mi tampla alba, hai
Si-apoi scufunda-te si du-te
In orizontul altui grai.

Nici nu pot nimic sa-ti spun
Pe curand sau ramas bun
Aparu, numai nu,
La adio tu.

De ce sa-ti spun la revedere
N-as mai avea nici un motiv
"Adio" drepturile-si cere
Ca te-am pierdut definitiv.
Si de la mine pana la tine
Cuvantul insusi va-ngheta
Nici sa te strig nu stiu prea bine
Iubita mea, pierduta mea.

Cand te-am vazut ultima oara
Stiai si tu, plangeai si tu
Si-ai plecat cu tot cu gara
Nici tren nu mai exista, nu.
Eu m-am intors inca o data
Voiam sa vin pe urma ta
Dar unde-i linia ferata
Parca a luat-o cineva.

Eu ti-as mai spune amanunte
Destinul de-as putea sa-l schimb
Iubita mea de peste munte
Iubita mea de peste timp.
Pe cea de-atunci n-o voi gasi-o
Si eu acela am murit
Sub cinic nuclear adio
Noi bietul cuplu parjolït.

pe cerul gol in urma mea un nor…
Mi-ar fi placut atunci sa pot sa mor
Sa ma cobor la radacina ta
Si-apoi cand numai cerul
Mai ramane intre noi
Sa-ti cad pe tampla ca un gand usor.
Si te mai vad asa din cand in cand
Ti-e rau si bine in acelasi timp
Tu amintirea unui anotimp
Tu umbra care stai la mine-n gand.
Mi-ar fi placut atunci sa fiu cocor…
Sau lebada sa fiu si sa iti cand
Ultimul meu blestem sau legamant
Mi-ar fi placut atunci… sa pot sa zbor…

Am fost si n-am fost
ce-as fi putut sa fiu!
Am fost un banal
timpuriu si tarziu!
Am fost si n-am fost, dar,
ce-am fost nu prea stiu!
Dar,…oricum ce am fost
n-as mai vrea ca sa fiu,
vreau sa fiu ce n-am fost
si-as putea ca sa fiu!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu